Așezarea geografică

AŞEZAREA GEOGRAFICĂ:

Raionul Edineţ reprezintă una din cele 33 unități administrativ-teritoriale de nivelul II cu o suprafața de  932,91 km2  şi poartă numele oraşului-reşedinţă. Este amplasat în partea de Nord-Vest a republicii şi se învecinează cu raionul Briceni la Nord, cu raionul Rîşcani la Sud, cu raioanele Donduşeni şi Ocnița la Est şi cu România la Vest, avînd 49 localităţi organizate administrativ în:

­   2 oraşe: Edineț și Cupcini;

­   11 comune: Bleşteni, Brătuşeni, Burlăneşti, Cepeleuţi, Constantinovca, Cuconeştii Noi, Hincăuţi, Parcova, Rotunda, Ruseni, Zăbriceni

­   19 sate: Alexeevca, Bădragii Noi, Bădragii Vechi, Brînzeni, Chetroșica Nouă, Corpaci, Fetești, Gașpar, Goleni, Gordinești, Hancăuți, Hlinaia, Lopatnic, Stolniceni, Șofrîncani, Terebna, Tîrnova, Trinca și Viișoara.

        Populaţia:

Potrivit datelor statistice, numarul populaţiei raionului Edineţ la 01.01.2016  constitue 80020 persoane, din care 25 789 persoane (32,2%) reprezinta populaţia urbana şi 54231 persoane (67,8%) – populaţia rurala. Demografia raionului se caracterizează printr-o natalitate joasă, manifestînd o tendinţa de scădere.

Densitatea medie a populaţiei pe 1km2 este de 85 persoane.

În raion locuiesc: 66,9% moldoveni, 22,4 ucraineni, 8,5% – ruşi şi 0,8% romi, 1,4% alte naționalități.

 Cadrul natural:

Relieful

Partea centrală, de Nord și de Est a raionului este așezată pe Podișul Moldovei de Nord, iar partea de Sud și Vest – în cadrul Cîmpiei Bălților și Prutului de Mijloc.

Înclinarea generală a teritoriului este de la Nord-Vest spre Sud-Est.

Altitudinea medie faţă de nivelul mării constituie 208 metri, cele mai înalte culmi au înălțimea de 252,6 m; 244,5 m și 228,5m.

Podișul are un aspect relativ plat, numai în valea rîului Prut și a afluenților săi relieful este mai fragmentat. Un relief original s-a format în regiunea Toltrelor Prutului, care cuprinde bazinele rîurilor Draghiște, Racovăț, Bogda, care și-au sculptat pe alocuri văile în masivele de calcar sub formă de defileuri și chei cu versanți abrupți stîncoși, cu numeroase grote și peșteri. Aici sînt răspîndite procese caracteristice în calcare. În localitățile Trinca, Gordinești, Fetești, Burlănești, Buzdugeni, Bleșteni, Brînzeni. Această zonă are un aspect pitoresc, fiind atractivă pentru turism, și în perspectivă poate fi transformată într-o zonă turistică de interes republican și internațional.

Relieful raionului oferă condiții favorabile pentru activitatea umană, fiind dens populat și intens valorificat.

 Solurile:

Pe teritoriul raionului sunt prezente mai multe tipuri și subtipuri de sol grupate în două categorii mari: zonale și azonale.

Solurile zonale formate sub influența zonalității climei și vegetației, sunt reprezentate de două tipuri de cernoziom: levigat și agroiluvial, format sub vegetația ierboasă de stepă, dar și de solul cenușiu format sub pădurile de stejar și alte specii. Cernoziomul are un conținut de humus, cel mai ridicat comparativ cu alte tipuri de sol, și constituie de la 1,5 la 6%. Cernoziomul este valorificat aproape în totalitate pentru diverse culturi agricole – cerealiere tehnice, furagere și pomi fructiferi.

Solul cenușiu are un conținut de humus de 1,5-2% și este favorabil pentru pomicultura și cultivarea plantelor tehnice – sfeclei de zahăr și tutunului.

Dintre solurile azonale sunt cele mai des răspîndite sunt cele aluviale, întîlnite în luncile rîurilor sub vegetația de luncă favorabilă creșterii culturilor pomicole și legumicole. Pentru a păstra această bogăție a naturii – solul pentru generațiile viitoare este necesar de a preveni și combate alunecările de teren, eroziunea solului, de a practica o agricultură durabilă, de a promova o serie de acțiuni de informare și educație privind protecția și utilizarea durabilă a solului.

 Apele de suprafaţă şi apele subterane:

Rîurile ce curg pe teritoriul raionului aparțin bazinului de scurgere a rîului Prut. Rîul Prut străbate raionul Edineț pe o lungime de 40 km. Prutul îngheaţă la sfîrşitul lunii decembrie şi se dezgheaţă la începutul lunii martie. În reţeaua hidrografică a raionului mai intră rîurile: Racovăţ, Draghişte, Ciuhur, Bogda, Sarata şi Lopatinca. Sursele principale de alimentare a acestor rîuri sunt ploile, zăpezile și apele subterane.

Văile acestor rîuri crează peisaje de neuitat şi pot atrage numeroşi turişti.

În afară de rîuri, aproape toate localităţile raionului dispun de lacuri antropice ori iazuri, în total se numără 101 iazuri cu o suprafaţă de 918,21 ha.

Fondul apelor în raion constituie 2803,9 ha, inclusiv: 1925,6 ha – proprietatea statului şi  878,3 ha – proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I.

Actualmente apa rîului Prut este folosită pentru consumul centralizat de apă în or. Edineț și or. Cupcini, în industrie, pentru irigații, pescuit și recreație.

 Flora. 

Teritoriul raionului este așezat în limitele zonei de silvostepă. Vegetația naturală dominantă este reprezentată de păduri de foioase de stejar – pedunculat cu cireș  în amestec de frasin, tei și alte specii intercalate cu sectoare de stepă reprezentată de plante ierboase – păiuș, negară, bărboasă. În pădurile de luncă se întîlnește – salcia, răchita, plopul alb și arbuști – socul-negru, sîngerul, cornul ect.

Pe versanții abrupți cu substratul de roci calcaroase și umiditate insuficientă se întîlnește vegetația petrofită: cimbrișorul, frăsinelul, păiușul ect.  Toate asociațiile vegetale sunt afectate de unii factori naturali și de activitatea umană și necesită măsuri corespunzătoare de protecție.

 Fauna.

În cadrul raionului sunt delimitate comunități de animale zonale – de păduri de stepă și azonale – de luncă, acvatice.

Lumea animală este răspândită în conformitate cu caracterul vegetaţiei care îi oferă atât hrană cât şi un mediu mai sigur de viaţă.

Fauna ce populează fondurile silvice din raion este reprezentată de următoarele specii:

­   Mamifere: căprioara, mistrețul, iepurele de cîmp, vulpea, bursucul, veveriţa.

­   Pasari: coţofana, pupăza, privighetoarea, fazanul, rața salbatică, potîrnichea, prepelița, cocostîrcul alb, cucul, graurul.

În lacuri şi bălţi sunt gîşte şi raţe sălbatice, berze, lebede. În rîuri şi lacuri se întîlnesc aşa peşti ca crapul, carasul, ştiuca, şalăul, somonul, plătica ş.a. Reptilele sunt reprezentate prin şopîrle, vipere, şerpi de casă.

Fauna de peșteră este reprezentată de cîteva specii de lilieci. Unele specii de animale s-au adaptat la mediul de viață în terenurile agricole și în așezărie umane manifestînd o capacitate mare la noile condiții de trai, cele mai frecvente sunt șoarecii, șobolanii, nevăstuica, dihorul.

 Resursele naturale

Raionul dispune de un potențial redus de resurse naturale, fiind prețuite în special resursele de energie solară, de soluri și materiale de construcție. Acestea oferă premise relativ favorabile pentru viața și activitatea omului, mai ales resursele cu destinație agricolă, care crează condiții prielnice pentru dezvoltarea agriculturii.

Resursele minerale ale raionului în direcţia Nord-Vestică sunt prezentate prin  complexul de șisturi silurene și gresii dezagregate. Tot aici se găsește un sector compact de șisturi argiloase de culoare brună. De asemenea se întâlnesc calcare silicoase. În partea de sud-est a orașului Edineț există o cariera de extragere a argilei pentru producerea cărămizii. Volumul extracțiilor constituiau 5000 m3/an, însă în prezent nu funcționează.

În raion sunt cîteva cariere de extragere a materialelor de construcție din calcar ale întreprinderilor SRL ”Maconrut” și SA ”Mina  din Cupcini”.

 Clima

Clima din raionul Edineţ este temperat-continentală, cu ierni reci şi veri călduroase şi secetoase. Schimbările bruşte ale climei produc fenomene nedorite, precum: secete, ploi torenţiale, vijelii, furtuni, ploi cu grindină şi inundaţii. Temperatura medie în luna ianuarie este de minus 8-10ºC, în luna iulie plus 20-25°C, temperatura medie anuală este de 80C. Cantitatea anuală de precipitaţii este de aproximativ 550 mm/m2. Vînturile mai frecvente sunt cele de Nord-Vest şi Sud-Vest. Precipitaţiile în mediu sunt moderate (548,5  l/mp media anuală, maxima în luna iunie 88,7 l/mp şi minima în luna februarie, cu 22,6 l/mp). Numărul anual de zile cu precipitaţii lichide este de 110,9, iar numărul anual de zile cu precipitaţii solide a fost de 27,5. Grosimea medie decadică a stratului de zăpadă are un maxim de 14,6 în luna februarie, decada a II-a.

Condiţiile climaterice pe terasele rîului Prut, în comparaţie cu alte regiuni sînt mai aride şi mai calde. Pe pante, dimpotrivă, e mai rece şi mai umed, aici observăm zonificarea verticală a configuraţiilor geografice – de la stepele uscate pînă la dumbrave.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Consiliul Raional Edinet © 2013 Creat de Inform-Teh srl.